Planul național de dezvoltare a infrastructurii NGN

adapter-88408_960_720

Documente utile:

* Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastructurii NGN, versiunea aprobată, februarie 2015, publicată la 30.12.2015 (.doc)

* Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului (.doc)

* Notă de Fundamentare (.doc)

Raport privind tipologiile de comunităţi/zone geografice şi opţiunile pentru intervenţii investiţionale în reţele broadband şi NGN, prin Acordul de servicii de consultanţă privind asistenţa pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2014-2020, Banca Mondială, versiunea Noiembrie 2015, publicat la 29.03.2016 (.pdf)

* Lista celor 611 sate pentru dezvoltarea infrastructurii de broadband, rezultate din Studiul Băncii Mondiale (.xls)

harta tipologii localitati NGN

Harta: Tipologia finală pentru prioritizarea investiţiilor în servicii broadband în România, la nivel
de sat (unitate SIRUTA), conform Băncii Mondiale, la 31 decembrie 2014


Guvernul a aprobat în 3 iunie 2015, prin Hotărârea de Guvern nr. 414/2015, Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN (Next Generation Network), al cărui obiectiv este dezvoltarea de rețele de comunicații electronice de generație nouă cu acoperire națională. În acest scop, va fi promovată construirea de rețele de comunicații în bandă largă cu acoperire națională și cu o largă răspândire a punctelor de distribuție, cât mai aproape de utilizatorul final și cu niveluri adecvate de simetrie și interactivitate, pentru a garanta o transmitere cât mai bună de informații în ambele sensuri.

Prin Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN se are în vedere definirea și planificarea măsurilor politice și administrative care să stimuleze dezvoltarea infrastructurii de comunicații electronice de nouă generație de mare viteză în bandă largă și de penetrare a serviciilor de acces din România până la nivelul asumat în cadrul Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020. La nivelul Uniunii Europene, se dorește ca până în anul 2020 să se ajungă la o viteză crescută de acces la internet de minimum 30 MBps pentru toate gospodăriile, iar cel puțin 50% dintre gospodării să aibă conexiuni de acces la internet cu viteza de peste 100 MBps.

Pentru atingerea obiectivelor propuse sunt avute în vedere cinci direcții de acțiune:

1. Încurajarea accesului la infrastructura pasivă existentă;
2. Îmbunătățirea transparenței și coordonării în lucrările de construcții civile relevante;
3. Simplificarea procedurilor de autorizare a construirii rețelelor de comunicații electronice;
4. Normele referitoare la infrastructura NGN pentru clădiri noi;
5. Utilizarea potențialului tehnologiei Next Generation Wireless pentru accelerarea extinderii/implementării infrastructurii de bandă largă în zonele rurale.

Sumele necesare implementării Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN (Next Generation Network) vor fi asigurate din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020, fonduri private și contribuţie publică naţională asigurată de la bugetul de stat și bugetelor locale, după caz, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetele ordonatorilor de credite beneficiari. In scopul de a elimina decalajul semnificativ al investițiilor necesare între Programele Operaționale și bugetul necesar pentru realizarea indicatorilor țintă definiți în Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN, vor fi utilizate mecanisme de finanțare complementare, CEF, Planul Junker, Banca Mondiala,BEI, BERD etc.

Principalele beneficii anticipate pe termen lung prin punerea în aplicare a acestui proiect sunt:
– diminuarea excluziunii sociale a populației din zonele izolate geografic;
– creșterea în activitatea regională de afaceri (prin capacitatea de a accesa o bază mai mare de clienți, prin capacitatea înteprinderilor de a oferi noi servicii, prin accesul la informații relevante pentru afaceri);
– îmbunătățirea calității vieții (prin simplificarea proceselor de tranzacții cu statul și cu întreprinderile);
– dezvoltarea telemedicinei (cu efecte directe în reducerea necesității pentru construcția de infrastructuri dispersate de îngrijire medicală);
– dezvoltarea învățării la distanță și promovarea învățării pe toată durata vieții (aplicarea de noi metode de învățare);
– eGuvernare (creșterea eficienței administrației publice și accesibilității prin facilitarea interacțiunilor dintre guvern și cetățeni sau companii);
– eEconomy (dezvoltarea afacerilor e-business prin reducerea costurilor și creșterea competitivității companiilor).