Ministrul Marius Bostan a prezentat în ședința de guvern o informare referitoare la semnarea unui memorandum de înțelegere între Guvernul României și IBM, privind înființarea centrului de inovare pentru tehnologiile cognitive - ENRICH

6 iulie 2016
 iulie 6, 2016

Proiectul inițiat de MCSI privind compatibilitatea electromagnetică a fost adoptat în ședința de guvern de astăzi, 6 iulie a.c. Actul normativ reglementează compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor și va asigura funcţionarea pieţei interne prin impunerea conformităţii echipamentelor cu un nivel adecvat de compatibilitatea electromagnetică stabilit la nivelul Uniunii Europene.

Principalele reglementări aduse de proiectul de hotărâre vizează: asigurarea cadrului de reglementare în domeniul compatibilității electromagnetice, fiind supuse normei toate etapele ce stau la baza comercializării unor aparate – producere, import și punerea la dispoziţie sau punerea în funcţiune; stabilirea unor serii de reguli pentru responsabilizarea tuturor operatorilor economici relevanți din lanțul de distribuție – producător, responsabilul autorizat al producătorului, importator și distribuitor. Prin această modalitate de acțiune, operatorii economici vor fi cooptați și responsabilizați, fiecare în limitele calității deținute, să se asigure că produsele ce sunt pe piață respectă cerințele esențiale stabilite. Actul normativ stipulează condițiile ce trebuie respectate pentru evaluarea, desemnarea, notificarea și monitorizarea organismelor de evaluare a conformității (de către MCSI) și stabilește limitele și atribuțiile autorităților de supraveghere și control (ANCOM şi ANPC). Astfel ANPC este mandatată să efectueze acțiunile de supraveghere şi control în cazul echipamentelor achiziționate de către utilizatori-persoane fizice, pentru celelalte cazuri, inclusiv în cazul utilizatorilor-persoane juridice, atribuţiile revenind ANCOM.

Proiectul de act normativ prevede și situația în care operatorului economic relevant i se poate solicita aducerea aparatului în conformitate, retragerea sau rechemarea, atunci când, în urma evaluării acestuia, se constată ca aparatul nu este conform. Măsurile prevăzute prin proiectul de act normativ pot fi luate numai după ce părților interesate le este acordată posibilitatea de a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia cazului în care o astfel de consultare nu este posibilă, aceasta fiind, de altfel, și cerința art. 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

Măsurile sunt considerate justificate în cazul în care niciun stat membru și nici Comisia Europeană nu au ridicat obiecții, în termen de trei luni.

Totodată, Guvernul a adoptat în ședința de guvern bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2016 al Companiei Naționale Poșta Română, societate aflată sub autoritatea MCSI. Bugetul de venituri și cheltuieli al Companiei a fost elaborat având în vedere direcțiile și obiectivele cuprinse în Planul de administrare al CN Poșta Română 2015-2019 și în Planul de Management, respectiv realizarea profitului anual cel puțin la nivelele prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli începând cu 2015 și menținerea companiei pe profit operațional.

Veniturile totale estimate sunt în sumă de 1.175,740 milioane lei, prezentând o creștere cu 6,6% față de anul 2015. Aceasta este determinată de creșterea veniturilor de exploatare cu 5,4%, în principal ca efect al creșterii veniturilor din producția vândută. Veniturile au fost prognozate având în vedere beneficiile aduse din: poșta de scrisori, care prezintă o creștere cu 11,0%, venituri din colete (creștere cu 0,7%), venituri din serviciul de confirmare de primire (creştere cu 8%), venituri din servicii ramburs (creştere cu 9,9%), venituri din serviciul livrare specială ( creştere cu 8,5%) și serviciul express (creştere cu 12,6%).

Cheltuielile totale sunt estimate la 1.171,740 milioane lei, în creștere cu 3,5% față de realizările anului trecut. Majorarea se datorează creșterii cheltuielilor de exploatare cu 2,2%, precum și creșterii cheltuielilor financiare cu 85,9%. De asemenea, cheltuielile cu personalul sunt în sumă de 796,761 milioane lei, cu 1% mai mari față de cele realizate anul trecut, în condițiile în care societatea estimează un număr de 26.370 salariați la sfârșitul anului 2016. Compania a prevăzut investiții de 65,322 milioane lei. Profitul brut estimat pentru 2016 este de 4 milioane lei. Societatea are prevăzute la 31.12.2016 plăți restante de 79 milioane lei, cu 21,7% mai mici decât cele realizate la 31.12.2015, și creanțe restante de 66,553 milioane lei, cu 12% mai mici față de cele realizate la sfârșitul anului 2015.

Ministrul Marius Bostan a prezentat în ședința de guvern o informare referitoare la semnarea unui memorandum de înțelegere între Guvernul României și IBM, privind înființarea centrului de inovare pentru tehnologiile cognitive. Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională împreună cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice au identificat ”cognitive computing” ca fiind una din specializările inteligente ale României prin care aceasta poate deveni un lider în inovația tehnologică și pentru a accelera dezvoltarea națională. Cognitive Computing sau tehnica de calcul cognitivă reprezintă platformele de tehnologie care sunt bazate pe disciplinele științifice ale Inteligenței Artificiale și Procesarea de Semnale. Aceste platforme cuprind elemente precum machine learning, raționament, procesarea limbajului natural, vorbire și vedere, interacțiunea om-mașină, dialog și generare narativă.

Guvernul României și International Business Machines Corporations – IBM, sunt în procesul de finalizare al unui Memorandum de Înțelegere prin care se va facilita înființarea unui centru de inovare pentru tehnologiile cognitive: European and National Romanian Innovation Cognitive Hub (ENRICH). IBM este prima compania care se alătură efortului dezvoltării cognitive computing în România, fiind lider mondial în cognitive computing, având în spate investiții de peste 1 miliard USD în platforma Watson.

Printre obiectivele centrului ENRICH enumerăm: creșterea capabilităților naționale în cognitive computing, machine learning și data science; construirea și creșterea unui ecosistem tehnologic cognitiv; sprijinirea programelor de transfer de cunoștiințe inclusiv cercetării colaborative, cercetătorilor tineri și experților cognitivi; promovarea antreprenoriatului competitiv în tehnologiile cognitive.